Vitamina D este atat de necesara organismului nostru incat majoritate celulelor au receptori pentru ea. Cu toate acestea, deficitul este foarte mare. Am petrecut cateva zile citind despre vitamina D in toate directiile, am sistematizat lucrurile pentru mine si as vrea sa vi le impartasesc.
1. Nivelurile de vitamina D sunt impartite in cateva categorii. Valorile normale sunt intre 30 si 70 ng/ml, sub 30 ng/ml este definita deficienta, iar sub 20 ng/ml insuficienta. In lume, exista un miliard de persoane cu insuficienta de vitamina D (< 20 ng/ml) si jumatate din populatie are deficit de vitamina D (<30 ng/ml). In practica mea din ultimul an, va pot spune ca am intalnit doar doua persoane cu valori normale de vitamina D, in conditiile in care testez toti pacientii pentru vitamina D.
2. Exista doua surse de vitamina D pentru organism: principala este producerea ei la nivelul pielii dintr-un precursor care exista la acest nivel (7-dehidrocolesterolul) sub actiunea razelor UV-B, iar a doua este sursa alimentara (pestele gras, oul, alimentele fortificate cu vitamina D). Razele UV-B sunt prezente la orele pranzului, in special in lunile de vara, cand cad perpendicular pe pamant si nu sunt absorbite de atmosfera. Razele UV-B sunt absorbite in proportie de 100% de geamuri, haine si respinse de crema de protectie solara. Ce intelegem din toate acestea este ca expunerea la soare trebuie sa fie intre orele pranzului ( orele11:00-15:00), in special vara, fara protectie solara. O expunere de 20 minute cu fata, mainile si picioarele asigura o cantitate de 10 pana la 20 mii de unitati de vitamina D. In cursul iernii, poate fi nevoie de 6 ore de expunere la soare pentru aceeasi cantitate de vitamina D. Oamenii cu pielea inchisa la culoare au o cantitate crescuta de pigment (melanina) care absoarbe razele UV-B, deci vor produce mai greu vitamina D, cam de 4 ori mai greu, adica au nevoie de expunere mai lunga pentru a obtine aceeasi cantitate de vitamina D.
3. Vitamina D are doua forme: D2 de proveninenta vegetala si D3 de provenienta animala. Atunci cand dozam vitamina D dozam suma celor doua. Este recomandat sa administram forma D3 pentru ca are absorbtie mai buna, este mai stabila si se mentine mai mult timp in organism.
4. Odata formata la nivelul pielii sau ingerata, vitamina D inactivata sufera doua procese de hidroxilare, adica de atasare a unei grupari -OH, una la nivel hepatic formandu-se 25-OH-vitamina D, rezerva de vitamina D, si una la nivel renal ducand la forma activata 1,25-OH-vitamina D, hormonul vitamina D. Ce dozam? Pentru a afla nivelul de vitamina D in sange dozam 25-OH-vitamina D.
5. Necesarul de vitamina D depinde de varsta. Adultii au un necesar de 1000-2000 unitati de vitamina D, pe zi, dublandu-se la batranete. Tratamentul este si el in functie de necesar si afectiunile pare le are o persoana. Am atasat si un algoritm de management al deficitului de vitamina D. Atentie ca valorile sunt in nmol/ml si trebuie facuta conversia in ng/ml; o puteti face pe internet sau, simplificat, impartind valoarea din tabel la 2,5 – 100 nmol/ml este echivalentul a 40 ng/ml.
6. Sa vorbim putin despre vitamina K! Aceasta are doua forme principale, K1 cu rol procoagulant (fiolele pe care le administram in caz de hemoragie si la menstruatii abundente), regasita in frunzele verzi si K2 care are rolul de a activa osteocalcina, stimuland depunerea calciului in oase, inclusiv dinti, pe care o gasim si in legume dar este in special produsa de flora intestinala. K2 nu are efectul puternic procoagulant al vitaminei K1, insa are si acest efect, putand duce la activarea unor factori ai coagularii si, deci, contracara efectele tratamentului anticoagulant. De aceea, nici vit K2 nu trebuie administrata celor cu tratament anticoagulant de tipul Sintrom/Trombostop. Se poate administra, in schimb, fara probleme celor cu alte tipuri de anticoagulante orale directe (Xarelto, Eliquis, Pradaxa) sau cu tratament antiagregat (Aspenter, Plavix, Trombex). Aceasta ramane principala contraindicatie/restrictie in cazul administrarii de vitamina K2 impreuna cu vitamina D.
7. Administram tuturor combinatie de vitamina D cu K2? Vitamina D are rolul principal de a stoca calciu, de preferinta in oase, dar nu neaparat. Daca tratamentul este pe termen scurt, cum este cazul stimularii imunitare intr-o infectie respiratorie, nu este niciun pericol de administrare a formei simple. Insa, la cei care necesita suplimentare pe termen lung, exista riscul de depunere a calciului si in alte segmente precum vasele de sange si poate duce la calcificarea arterelor. De aceea, in cazul lor, se recomanda o forma combinata. Studiile recente (2022, 2024) au demonstrat ca 46,6% dintre pacientii cu coronaropatie tratati 6 luni cu vitamina K2 au avut scor de calciu (CT) mai mic dupa 6 luni, 53.3% dintre ei ramanand la acelasi nivel. In grupul de control, doar 20% au ramas la acelasi nivel, iar la 80% dintre ei nivelul a crescut. Pe scurt, pacientii cu risc cardiovascular beneficiaza de administrarea de vitamina K2 impreuna cu vitamina D pentru a preveni depunerea calciului la nivel vascular.
8. Ce fel de vitamina K2 si in ce doze? Vitamina K2 are mai multe subtipuri. Portiunea aflata intre paranteze (foto2), isoprenoid, se poate repeta de N ori si astfel da nastere la mai multe subtipuri, de exemplu MK4, MK7, MK8 si tot asa. Dozele variaza si ele in studii de la 30 pana la 300 micrograme pentru MK7. MK7 este cel mai frecvent intalnita pentru ca are timp de injumatatire mai lung, adica viata mai lunga si eficienta la doze mai mici. Probabil ati auzit de natto (soia fermentata ) ca sursa naturala de vitamina K2 MK7 – de aici si formulele de vitamina D cu K2 natto. Si, din toata povestea asta lunga, precum si din nenumarate studii, au aparut pe piata zeci de variante de suplimente (vitamina D3 sau D2 sau vitamina D3 vegetala, combinate cu K2 diferite subtipuri sau doze). Nu cred ca exista una perfecta ci doar potrivita. Cam ca la probiotice.
9. Exista multe persoane care administreaza vitamina D fara sa o dozeze anterior. Greu de crezut ca vor atinge niveluri toxice, nu am vazut inca. Insa nu va recomand sa administrati in orb niciun fel de medicament sau supliment. Doza si perioada tratamentului o stabilesti si o ajustezi in functie de raspunsul organismului. Deci, dozati mai intai si repetati asa cum va recomanda medicul: poate fi la 8 saptamani in cazul unei deficiente sau la 6 luni, de urmarire.
10. Tinta in bolile autoimmune e peste 50 ng/ml, ideal 70 ng/ml. Este important de stiut asta, pentru ca suferim multi de autoimunitate, inclusiv eu sau pacienti cu SIBO, nemaivorbind de cei cu tiroidita Hashimoto, scleroza multipla sau poliartrita reumatoida. Pentru astfel de pacienti, dozele pot varia intre 5000 si 10 000 de unitati pe zi. Cred ca e limpede ca absorbtia vitaminei D care are loc la nivelul jejunului si ileonului este profund ingreunata la cei cu boala Crohn sau boala celiaca, unde necesarul este si mai mare sau se recomanda administrare intramusculara.
11. Vitamina D se poate administra oral sau intramuscular. Intrebarea tuturor este ce forma sa administreze si pe buna dreptate. Am avut deunazi o pacienta care administra vitamina D injectabil si mi-a spus ca a ales aceasta forma (nu stiu la recomandarea cui) pentru ca se asimileaza mai bine. Am cautat studiile si toate spun acelasi lucru, inclusiv un studiu din 2025: fie ca e administrata orala sau injectabil, cresterea nivelului de vitamina D este similara, nu exista diferenta intre cele doua grupuri. Astfel, alegerea se face pe alte criterii, nicidecum in functie de raspunsul la tratament.
12. Formele orale sunt cele mai larg utilizate si contin: comprimate (pulbere compacta), capsule (gelatinoase), picaturi si spray-uri. Momentan nu exista forma transdermica, desi sunt creme/unguente care contin si vitamina D, insa doar cu actiune locala, nu cresc nivelul seric de vitamina D. Ce alegem dintre formele orale? Sunt pacienti care iau picaturi pentru ca se absorb mai bine, asa scrie pe prospecte, asa spune si medicul care recomanda, insa studiile ce spun? Un studiu din 2020 arata ca tabletele sunt la fel de eficienta ca picaturile in cresterea nivelului de vitamina D. Un alt studiu arata ca picaturile, comprimatele si capsulele sunt similare ca eficacitate. Am gasit totusi un studiu care spune ca picaturile ar fi mai eficiente decat celelalte forme orale, deci aici dezbaterea ramane deschisa. Picaturile sunt perfecte pentru bebelusi, pentru copii, pentru cei care nu pot inghiti, in rest, eu recomand capsule sau comprimate, insa e negociabil.
13. Vitamina D injectabila nu exista in Romania. Pacientii isi cumpara din strainatate si isi administreaza. Spuneam ca eficacitatea este similara cu cea a formelor orale, insa nu mai exista grija administrarii zilnice. Pentru ca nu exista in tara, nu am experienta cu ea. Dozele sunt similare celei orale, o fiola de 100.000 inseamna 30 zile de cate 3300 unitati, deci ar fi necesarul pentru o luna de iarna. Administram vitamina K2 separat, oral. Vitamina D injectabila ramane de prima intentie la cei care nu o pot absorbi, pentru a sunta sistemul digestiv – ex. boala Crohn, boala celiaca, insuficienta pancreatica, rezectii intestinale.
14. Vitamina D fiole poate fi inghitita? Am pacienti care o procura din Republica Moldova sau Italia si o inghit, 100.000 unitati o data. Se poate administra si asa? Depinde ce scrie in prospect. Va rog mergeti cu prospectul la medic sau farmacist si intrebati.
15. Vitamina D3 sau alfa-D3? Am primit multe intrebari pe tema aceasta. Ce diferenta este intre ele? Vitamina D3 este forma naturala, neactivata, trebuie intai hidroxilata in ficat si apoi in rinichi pentru a deveni activa. Alfa-D3 este forma activata si nu mai depinde de functia hepatica sau renala. Alfa-D3 nu este un supliment obisnuit, este un medicament utilizat in osteoporoza, poate creste calciul foarte mult si tratamentul este recomandat si urmarit de medicul reumatolog sau endocrinolog, de obicei.